8Nov/090
Concluzii rapide despre tehnica Pomodoro
Așa cum v-am spus, în săptămâna ce a trecut m-am jucat cu această tehnică în activitatea zilnică.
Iată câteva impresii față de acest subiect:
- M-a ajutat (forțat) să îmi rafinez mai bine sarcinile și să conștientizez prioritatea individuală a fiecăreia dintre ele;
- Este utilă în cadrul unor proiecte mari sau foarte mari, pentru că în fiecare dimineață îți stabilești un "target" pe care trebuie să-l atingi în ziua aceea. Astfel poți avea mici reușite zilnic, atingându-ți scopul sau dacă nu, te poți autoevalua la sfârșitul zilei și să încerci să fii mai bun;
- Am conștientizat cât de multe întreruperi apar într-o zi și cât de "dăunătoare" pot fi atingerii "target"-ului zilnic;
- Dacă cei din carte spun că la început poți micșora durata sprint-ului, mie 25 de minute mi s-a părut că trec enorm de repede;
- Am realizat cât de important este să ai un ritm. După un timp, alternanța sprint-pauză-sprint aproape vine de la sine;
- Puteam în orice moment să zic ce am făcut în fiecare zi și cât a durat fără să folosesc cine știe ce softuri complicate.
Cea mai mare provocare este să estimezi cât mai corect durata sarcinilor și să faci față întreruperilor. Este foarte important să nu stai cu gândul la ceas și să te concentrezi la ceea ce ai de făcut. Nu am reușit să respect tot timpul pauzele și gradul de oboseală a fost ceva mai crescut în această perioadă.
Dacă nu sunteți mulțumiți de eficiența voastră, merită să încercați Pomodoro. Chiar dacă nu o veți adopta pe termen lung, vă va ajuta să conștientizați mai bine cauzele gradului de eficiență din prezent.
